În ce situații riști ca angajator să fii acuzat de hărțuire morală la locul de muncă?

 

Codul Penal din România menționează faptul că hărțuirea de orice fel este considerată infracțiune și se pedepsește prin lege. Însă acest cod nu face diferență dintre hărțuirea morală, psihologică sau sexuală. În Codul Penal, hărțuirea este descrisă în felul următor:

Fapta celui care, în mod repetat, urmărește, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuința, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere.

Pedeapsa pentru hărțuirea unei persoane este închisoarea de la una până la șase luni. Dar pe de altă parte, fraza de mai sus este mult prea vagă și ambiguă și nu pare a se potrivi unui angajator care nu intră în contact cu angajații săi în afara orelor de program. Cu toate acestea, pentru un comportament deviant, angajații vă pot acuza de hărțuire morală la locul de muncă pe baza Codului Muncii.

 

Ce drepturi are un angajat conform Codului Muncii din România?

Angajații nu pot fi obligați să presteze niciun fel de muncă cu care nu sunt de acord. Munca forțată sau cu amenințare este interzisă prin lege. Angajatul are bineînțeles obligația de a presta serviciile specificate în contractul individual de muncă atâta timp cât acestea sunt considerate legale pe teritoriul României. Dar nu vă puteți aștepta de la angajatul dumneavoastră să accepte orice fel de sarcini îi atribuiți dacă acestea nu sunt strict specificate în contract.

În cadrul oricărei munci funcționează principiul egalității de tratament față de toți angajații și angajatorii. Luând un caz concret, nu puteți cere mai mult de la un salariat cu performanțe deosebite decât de la unul mediocru, doar pentru că primul are capacitatea de a-și îndeplini sarcinile mai rapid și mai eficient. Prin acest comportament angajatul căruia i se cere mai mult vă poate acuza de exploatare și un tratament inegal.

Salariații care prestează o muncă plătită trebuie să beneficieze de condiții adecvate pentru desfășurarea activității atât din punct de vedere al sănătății cât și pentru respectarea demnității. Nu aveți voie prin lege să cereți servicii imorale unui angajat și de asemenea, este interzis să-l forțați să presteze atâta timp cât se încalcă principiul consensualității.

 

În ce situații vă poate acuza un angajat de hărțuire morală?

Pentru încălcarea oricărui drept din cele de mai sus, angajatul dumneavoastră vă poate acuza în instanță sau se poate adresa Consiliului Național de Combatere a Discriminării cu privire la hărțuirea morală.

Sunt multe cazuri în care angajatorii devin nemulțumiți de un angajat, dar nu-l pot concedia din cauza contractului de muncă ce-i leagă și atunci apelează la hărțuire morală. Ei se consideră la adăpost de litera legii deoarece tratamentul lor față de salariat pare să nu influențeze la prima vedere viața personală a acestuia. Dar și în acest caz, faptele sunt considerate infracțiuni conform Codului Muncii și se pedepsesc în funcție de gravitatea lor.

Câteva din cele mai comune exemple sunt alocarea de sarcini nestipulate în contract; Deprivarea de beneficii de care se bucură ceilalți angajați; Interzicerea consultațiilor medicale în timpul programului de lucru cu toate că angajatul suferă de probleme de sănătate care îi pun în pericol starea de bine și viața; Nerespectarea zilelor și perioadelor legale de concediu de odihnă; Etc.

După cum se înțelege și din exemplele de mai sus, angajatorul care hărțuiește moral pe angajatul său nu trebuie în mod obligatoriu să aibă contact cu acesta în afara orelor de program pentru a putea fi acuzat de hărțuire morală.

Pe de altă parte, dacă știți că nu ați încălcat niciunul din drepturile salariaților specificate în Codul Muncii și totuși angajatul dumneavoastră vă amenință cu plângeri către organele competente, înseamnă că urmărește să vă facă rău.

Pentru a vă ajuta să evitați astfel de situații, puteți cere sfatul unor firme specializate în servicii de resurse umane și suplimentar puteți contacta o firmă de protecția muncii din București care vă va ajuta să clarificați implicațiile pe care aceste aspecte le pot avea în securitatea și sănătatea în muncă a salariaților.

Fără dovezi, organele competente nu vă pot sancționa, dar este bine să vă luați măsuri de precauție și să cunoașteți de la început care vă sunt opțiunile într-o astfel de situație.

Același Cod al Muncii pe baza căruia intenționează angajatul dumneavoastră să vă cauzeze neplăceri, îi apără nu doar pe salariați, ci și pe angajatori și astfel nu aveți un motiv real de îngrijorare cât timp tratamentul pe care l-ați aplicat în cadrul companiei a fost corect și egal față de toți angajații din subordine.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Post comment