Implicații legale vizând hărțuirea la locul de muncă

Angajații pot fi hărțuiți în diferite moduri la locul de muncă. În timp ce hărțuirea sexuală atrage cea mai mare atenție, multe tipuri non-sexuale de hărțuire se manifestă adesea la locul de muncă.

Este important să înțelegeți hărțuirea la locul de muncă, deoarece vă poate afecta atât personal, cât și profesional. Dacă știți ce presupune hărțuirea o puteți observa și veți ști cum să vă descurcați dacă vi se întâmplă acest lucru dvs. De asemenea, ați putea împiedica hârțuirea altor persoane la locul de muncă. 

Hărțuirea la locul de muncă poate fi privită ca agresivitate verbală, fizică, dar și ca izolare socială a unui angajat la locul de muncă.

 Hărțuirea reprezintă un comportament abuziv și are în vedere o persoană pe post de abuzator și o victimă. Persoana abuzatoare îi poate afecta angajatului performanțele.

Hărțuirea poate fi directă și indirectă. Cea directă se manifestă prin agresiuni verbale și fizice, iar cea indirectă presupune acțiuni mai subtile, ca discreditarea activității angajatului sau izolarea socială a acestuia. Persoana care hărțuiește are drept  scop victimizarea, umilirea, subminarea sau amenințarea persoanei hărțuite.

Potrivit Agenței Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă hărțuirea la locul de muncă poate provoca un stres considerabil victimelor și colegilor, familiilor și prietenilor acestora. Există cazuri în care din cauza faptului că sunt hărțuite, victimele nu își pot desfășura activitatea în mod normal la locul de muncă și nu pot avea o viață normală.

În România, din păcate, legislația nu reglementează hărțuirea la locul de muncă. Potrivit legislației românești hărțuirea în general și cea la locul de muncă este considerată o infracțiune, însă prevederile din Codul Penal sunt neclare, încât unui angajat hărțuit care vrea să facă o plângere penală îi va fi foarte greu. 

În Codul Penal din România nu este menționată hărțuirea la locul de muncă. Acesta nu face diferență între hărţuirea sexuală, psihologică, morală sau de altă natură.

În art. 208 din Codul Penal hărțuirea este definită ca fiind fapta celui care, în mod repetat, urmăreşte, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere. Această faptă se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă.

De asemenea, hărțuire poate fi considerată și efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane. Această faptă se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

De asemenea, în art. 223 din Codul Penal hărțuirea reprezintă pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare. Această faptă se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Dacă luăm în considerare și ceea ce se stipulează în art. 8 din Codul Muncii, și anume, relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii şi al bunei-credinţe, iar pentru buna desfăşurare a relaţiilor de muncă, participanţii la raporturile de muncă se vor informa şi se vor consulta reciproc, în condiţiile legii şi ale contractelor colective de muncă, am putea trage concluzia că orice fel de intimidare, de împiedicare a desfășurării în mod normal a activității la locul de muncă a unui angajat de către șefi sau alte persoane, poate fi considerată hărțuire la locul de muncă.

Potrivit OG nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, art. 15, constituie contravenție comportamentul care are ca scop sau vizează atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunităţi şi legat de apartenenţa acestora la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia.

Așadar, putem trage concluzia că hărțuirea la locul de muncă are implicații legale, însă acestea sunt destul de neclare. Acest fapt este unul regretabil având în vedere că fiecare salariat are dreptul la securitate și sănătate în muncă, dar și la respectarea demnității și conștiinței sale. 

Totodată, conform art. 253 din Codul Muncii alin (1), angajatorul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

Hărțuirea la locul de muncă este un subiect care necesită maximă atenție. Atât ca angajat, cât și ca angajator trebuie să-i acordați atenția cuvenită. Totodată, trebuie luate măsuri de prevenire și protecția muncii.

Pentru asta trebuie desemnați lucrători din serviciul intern sau apelat la un serviciu extern. Euramis Consulting, firma de protecția muncii din București vă poate ajuta în orice moment să vă conformați prevederilor legale în vigoare și să asigurați securitatea muncii angajaților, astfel încât să se evite astfel de situații exprem de neplăcute. 

Euramis Consulting vă va ajuta să abordați practic sănătatea și securitatea angajaților dvs. 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Post comment