Agenții cancerigeni la locurile de muncă

Riscul lucrătorilor de a se îmbolnăvi de cancer la locul de muncă este mult mai puțin evident decât riscul căderii sau rănirii la locul de muncă. Atât angajatorii, cât și lucrătorii trebuie să depună eforturi pentru ca locul de muncă să fie unul sigur și pentru a elimina riscul de accidentare și îmbolnăvire profesională. De asemenea, este important ca angajatorul să identifice agenții cancerigeni la locul de muncă și să joace un rol activ în eliminarea sau cel puțin reducerea expunerii la aceștia.

Agenții cancerigeni pot fi de natură chimică, fizică sau biologică. De asemenea, există și condiții de muncă care cresc riscul de dezvoltare a cancerului.

Luarea de măsuri pentru prevenirea cancerului profesional este un aspect câștigător de ambele părți, atât pentru angajatori, cât și pentru lucrători.

Cauze ale apariției cancerului

Cancerul este o proliferare anormală de celule. Acest lucru provoacă tumori care se localizează inițial la anumite organe (plămâni, colon, creier, prostată etc.) și apoi se răspândesc la alte organe.

Există o serie de factori care cresc riscul unei persoane de a se îmbolnăvi de cancer, inclusiv factori genetici (ereditari), alegeri personale (consumul de alcool sau tutun) și expunerea la mediu (cum ar fi poluarea aerului sau a apei).

Expunerea la anumiți agenți cancerigeni la locul de muncă (substanțe chimice, radiații, condiții de lucru etc.) poate fi adăugată la acești factori și poate crește probabilitatea de îmbolnăvire cu cancer.

Acești factori diferiți se pot combina sau chiar avea un efect multiplu.

Atunci când se încearcă reducerea riscului de apariție a cancerului, fiecare intenție, oricât de mică este, contează. Reducerea expunerii la agenții cancerigeni la locul de muncă reduce riscul de apariție a cancerului.

Însă, nu se poate stabili foarte ușor dacă apariția cancerului este uneori legată de locul de muncă. Spre deosebire de accidente, care pot fi ușor asociate cu activitatea desfășurată la locul de muncă și a căror cauza este mai ușor de determinat, poate dura adesea câteva decenii pentru ca acest tip de afecțiune să se manifeste după expunere. Este, prin urmare, mai dificil de asociat apariția cancerului cu munca.

În unele cazuri, oamenii au schimbat locul de muncă sau chiar s-au retras până la diagnosticarea cancerului. Se știe că unele forme de cancer sunt puternic asociate cu locul de muncă: un astfel de exemplu este mezoteliomul, care se poate dezvolta după expunerea la azbest. Mezoteliomul pulmonar este asociat cu expunerea îndelungată a pacientului sau lucrătorului la pulberi de azbest. Examinând loturi numeroase de pacienți diagnosticați cu mezoteliom pulmonar si analizând expunerea profesionala si factorii de risc individuali, specialiștii au concluzionat ca peste 75% din totalitatea cazurilor pot fi corelate cu expunerea la azbest.

Desigur, orice tip de cancer poate avea mai multe cauze. Nu este o diferență vizibilă între cancerul profesional și cancerul asociat cu o altă cauză.

Tipuri de agenți cancerigeni

Agenți chimici

– Tricloretilenă folosită pentru degresare;

–   Praf de silice emanat după șlefuirea rigipsului.

Agenți fizici

-Radiația solară UV când lucrătorii își desfășoară activitatea în exterior;

-Raze X în urma supunerii la proceduri medicale sau paramedicale.

Agenți biologici

Virusul hepatitei B (cancerul ficatului) sau C când lucrătorii au de-a face cu material contaminat, helicobacter pilori (cancerul de stomac), papilloma virus (cancerul de col uterin).

Căi de intrare în corp a agenților cancerigeni

Exemple:

Cale respiratorie -inhalare

– Noxe emanate de traficul auto;

– Pulberi de lemn;

– Fumuri de la striparea mobilierului.

Cale cutanată-absorbție prin piele

– Solvenții utilizați pentru curățare pot pătrunde ușor prin pielea sănătoasă.

Contact cu pielea

Contactul mâinilor cu gudronul sau funinginea.

Cale digestivă

Intrarea agenților cancerigeni în corp pe cale digestivă este mai rar întâlnită. Este vorba de ingestii accidentale a unor substanțe toxice precum alfatoxină în timpul manipulării de arahide contaminate.

Trebuie reținut faptul că și mâncatul, fumatul și băutul cu mâinile murdare, la locul de muncă, reprezintă un mod de contaminare deloc de neglijat.

Expunere directă

– Radiație solară UV.

Obligații ale angajatorilor

Angajatorul este obligat să evalueze riscurile cu resurse proprii ori prin intermediul unor servicii de specialitate acreditate, în cazul în care lucrătorii sunt expuși la agenți cancerigeni.

De asemenea, este obligat să delimiteze riscurile și să identifice:

-natura riscului de bază;

– preparatele și substanțele care pot produce cancer/anomalii genetice;

-locurile cu risc de expunere la agenţii cancerigeni;

-locurile de utilizare, preparare, condiţionare, transport, depozitare a agenţilor cancerigeni;

– locurile de muncă în care pot rezulta substanţe şi preparate chimice periculoase;

– etapele procesului de muncă cu expunere;

– orice activitate care face necesară utilizarea agenților cancerigeni care pot pătrunde în corp pe cale respiratorie digestivă şi/sau cutanată;

– lucrătorii expuşi la agenți cancerigeni etc.

Odată delimitate și identificate riscurile, angajatorul trebuie să ia măsuri de prevenire a acestora conform prevederilor legale.

Acesta este obligat să:

– limiteze/ elimine cantitățile agenților cancerigeni manipulate la locul de muncă:

– limiteze numărul lucrărilor expuși sau susceptibil de a fi expuși;

-utilizeze metodele adecvate de măsurare a concentrațiilor de agenți pentru a detecta din timp expunerea anormală;

-montarea unor dispozitive pentru situaţii de urgenţă;

– depozitarea, manipularea şi transportul agenţilor cancerigeni în recipiente sigilate, etanşe şi etichetate clar şi vizibil etc.

La locurile de muncă unde există posibile surse toxice, lucrătorii trebuie dotați cu echipament de protecţie individuală corespunzător (mănuși, cizme de protecție, vizieră de protecție, șort, salopetă) rezistent la agenții chimici utilizați.

Angajatorul are obligația de a informa lucrătorii cu privire la riscurile contra cărora utilizează echipament de protecție. De asemenea, trebuie să dea sfaturi privind modul de folosire a echipamentului.

Lucrătorii trebuie să fie instruiți corespunzător cu privire la folosirea echipamentului, dacă este cazul.

Instruirea și informarea referitoare la aplicarea regulilor de securitate adaptate evoluţiei cunoştinţelor si tehnicii, a evoluției riscurilor și posibilitatea de apariție a noi riscuri trebuie făcute periodic conform H.G. nr. 1093/2006, cap. II referitor la Obligaţiile angajatorilor, Secţiunea a-6-a privind Informarea, instruirea, consultarea şi participarea lucrătorilor.

Boli profesionale provocate de agenții cancerigeni

Potrivit Legii securității și sănătății în muncă din România, bolile profesionale sunt afecțiuni care apar în urma exercitării unei anumite meserii într-un mediu fizic, chimic sau biologic nociv. De asemenea, o cauză a apariției bolilor profesionale o reprezintă suprasolicitarea organelor în procesul muncii.

Legislația română recunoaşte drept cancer profesional afecţiunile prezentate în Anexa nr.22 (Neoplazii) la H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, actualizată prin HG 955 din 2010.

Pentru a evita riscul contaminării cu diferiți agenți cancerigeni și instruirea corespunzătoare a lucrătorilor, firmele pot apela la serviciile Euramis Consulting, firma care prestează servicii de securitatea muncii și protecția muncii București.

Specialiștii Euramis sunt cei mai în măsură să ofere instruire atât clasică, cât și online, în vederea prevenirii diverselor accidente și îmbolnăviri profesionale. De asemenea, pot evalua riscurile și oferi informații utile despre măsurile de prevenire a riscurilor.

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Post comment