Stresul profesional la locul de muncă

Stresul poate fi privit ca o stare negativă sau pozitivă care răspunde unui factor stresor și care poate avea un impact asupra sănătății fizice sau psihice și a stării de bine a unei persoane. În prezent, se poate spune că sănătatea este o combinație de factori biologici, psihologici (gânduri, emoții și comportamente) și sociali (socio-economici, socio-ambientali și culturali).

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, stresul profesional reprezintă reacția unei persoane la presiunile și solicitările de la locul de muncă ce nu se armonizează cu abilitățile și cunoștințele sale.

Stresul profesional este determinat de modul de organizare a muncii, de proiectarea muncii și relațiile de muncă.

Stresul profesional apare atunci când:

•  lucrătorii se simt copleșiți de munca pe care o desfășoară;
•  își pierd încrederea în ceea ce pot realiza;
•  devin retrași, apatici, deprimați;

Stresul negativ (distresul) afectează productivitatea și eficiența lucrătorilor, ceea ce creează un soi de cerc vicios, pentru că acestea fac activitatea să pară mai puțin motivantă.

Când stresul pe care îl resimt le scade performanța în muncă și viața personală (stresul profesional nu dispare când angajații pleacă de la serviciu) și are efecte negative asupra sănătății, atunci trebuie să ia măsuri.

Factori care pot duce la apariția stresului profesional la locul de muncă

Există o serie de factori care pot contribui la apariția stresului profesional. Iată o serie de condiții care definesc pericolul:

Factori care țin de conținutul muncii

Mediu de muncă și echipament de muncă. Probleme privind fiabilitatea, disponibilitatea, compatibilitatea și întreținerea sau repararea echipamentelor și a dotărilor. Factori de microclimat necorespunzători.

Sarcină de muncă – descriere. Lipsa varietății sau a ciclurilor de muncă scurte, muncă fragmentată sau lipsită de sens, nefolosirea competențelor, grad ridicat de incertitudine, sarcini de muncă ambigui.

Volum de muncă /ritm. Suprasarcină sau subsarcină de muncă, lipsă de control al ritmului de muncă, nivel ridicat de presiune a timpului.

Program de muncă. Muncă în schimburi, program de lucru inflexibil, ore suplimentare neprevăzute, program prelungit și muncă izolată.

Factori care țin de contextul muncii

Cultură și funcții organizaționale. Comunicare slabă, susținere slabă pentru rezolvarea problemelor și dezvoltare personală, lipsa definirii obiectivelor organizaționale.

Rol în organizație. Conflictul de rol și ambiguitatea rolului, responsabilitate față de oameni.

Dezvoltarea carierei. Stagnarea carierei și incertitudine, subpromovare sau suprapromovare, salarizare slabă, nesiguranța locului de muncă, valoare socială scăzută a muncii.

Latitudine decizională /control. Slaba participare la procesul decizional, lipsa de control al muncii (controlul, în special, sub formă de participare, este, de asemenea, o funcție de context și un aspect organizațional mai larg).

Relații interpersonale în muncă. Izolare fizică sau socială, relații slabe cu superiorii, conflict interpersonal, lipsă suport social.

Interfața muncă – acasă. Solicitări conflictuale la muncă și acasă, susținere slabă acasă, probleme ale dublei cariere.

Noi, oamenii, suntem extrem de diferiți. Prin urmare, reacționăm diferit la o situație dată. Stresul nu este la fel pentru orice persoană. Pentru unii angajații o situație la locul de muncă poate fi stresantă, pentru alții poate fi motivantă. Totul depinde de capacitatea persoanelor de a face față diverselor situații care apar.

De exemplu, o persoană se poate stresa în momentul în care trebuie să rezolve mai multe probleme în același timp. Există însă și persoane care se simt în largul lor când rezolvă astfel de probleme.

Stresul are caracter personalizat, iar gradul său de severitate depinde de maniera în care diverse persoane pot face față presiunii.

Efecte ale stresului profesional

Stresul este resimțit diferit de la persoană la persoană. Personalitatea, vârsta, genul, starea emoțională etc., toate influențează modul în care o persoană resimte stresul. Atunci când o persoană este stresată poate simți furie, anxietate, iritabilitate. Datorită acestor stări pot apărea tulburări ale somnului, dureri de cap, de stomac, exces în greutate, fumat excesiv etc.

Studiile arată că stresul profesional contribuie la afectarea sănătății. Angajații pot suferi de boli cardiovasculare în cazul în care au un loc de muncă foarte solicitant. De asemenea, studiile au arătat că stresul poate determina apariția afecțiunilor musculo-scheletice. Totodată, poate să apară și depresia și oboseala cronică.

Stresul profesional, de asemenea, afectează performanță, crește absenteismul, întârzierile la serviciu. Afectând angajații, stresul afectează implicit și compania în care aceștia lucrează.

Măsuri pentru prevenirea stresului profesional

Control. Asigurarea nivelurilor adecvate de personal, acordarea dreptului lucrătorilor de a-și spune cuvântul despre modul în care activitatea lor trebuie să fie efectuată.

Sarcina de muncă. Evaluarea periodică a cerințele de timp și stabilirea unor termene rezonabile, asigurarea că orele de lucru sunt previzibile și rezonabile.

Susținere socială. Asigurarea contactului social între lucrători, menținerea unui loc de muncă lipsit de violență fizică și psihologică, menținerea unor relații de sprijin între conducătorii locurilor de muncă și lucrători, asigurarea unei infrastructuri în care personalul de conducere își asumă responsabilitatea față de ceilalți lucrători, existența unui nivel adecvat de contact, încurajarea lucrătorilor de a discuta despre orice cerințe conflictuale muncă – acasă, consolidarea motivației prin evidențierea aspectelor pozitive și utile ale muncii.

Compatibilitatea postului cu lucrătorul. Compatibilitatea postului cu aptitudinile fizice și psihologice ale lucrătorilor, atribuirea sarcinilor în funcție de experiență și competență, asigurarea unei utilizări corecte a aptitudinilor.

Formare și educație. Furnizarea de instruiri corespunzătoare pentru a asigura compatibilitatea aptitudinilor lucrătorului cu munca, furnizarea de informații despre riscuri psihosociale și stres profesional și cum se face prevenirea lor.

Transparență și corectitudine. Asigurarea că sarcinile sunt clar definite, atribuirea de roluri clare, evitând conflictul de rol și ambiguitatea rolului, asigurarea siguranței locului de muncă în măsura în care este posibil, oferirea unui salariu adecvat pentru munca prestată, asigurarea transparenței și echității în cadrul procedurilor de soluționare a reclamațiilor.

Mediul de muncă fizic. Asigurarea unui echipament adecvat și nivel corespunzător de iluminare, calitate a aerului, zgomot, evitarea expunerii la agenți periculoși, luarea în considerare a aspectelor ergonomice pentru a limita stresul lucrătorilor.

În vederea prevenirii stresului la muncă și asigurarea securității muncii, angajatorii pot apela la un serviciu extern de securitatea muncii, care poate fi prestat de o firmă de protecția muncii din București.

Euramis Consulting este firma de protecția muncii pregătită în orice moment să fie parte a soluției în procesul de evaluare a riscului psihosocial. Euramis Consulting a elaborat o proprie metodă de evaluare și cuantificare a acestui risc ce cuprinde măsuri pro active de eliminare/limitare a consecințelor stresului profesional. Metoda este de anvergură, vizează toți membrii organizației evaluate, pentru o perioadă de 3 ani. Rezultatele concretizate prin eliminarea stării de tensiune din organizație, prin instalarea stării de bine la locurile de muncă , este garantat și verificat de practică. Euramis Consulting și-a aplicat sieși această metodă de evaluare cu consecințe pozitive de care au beneficiat toți membrii echipei Euramis formată din 12 membrii. Specialiștii săi oferă soluții practice pentru problemele de securitate a muncii și situații de urgență, în general.