Riscurile psihosociale determinate de stresul la locul de muncă sunt printre cele mai provocatoare probleme în domeniul securității și sănătății în muncă. Acestea au un impact semnificativ asupra sănătății lucrătorilor, dar și asupra organizațiilor și economiilor naționale.
Aproximativ jumătate dintre lucrătorii din Europa consideră stresul ca fiind un lucru obișnuit la locul lor de muncă și contribuie la aproximativ jumătate din toate zilele de lucru pierdute. La fel ca multe alte probleme legate de sănătatea mintală, stresul este adesea înțeles greșit sau stigmatizat. Cu toate acestea, atunci când este privit ca o problemă organizațională, mai degrabă decât o greșeală individuală, riscurile psihosociale determinate de stresul de la locul de muncă pot fi la fel de ușor de gestionat ca orice alt risc care amenință sănătatea lucrătorilor.
Care sunt riscurile psihosociale determinate de stresul de la locul de muncă?
Riscurile psihosociale apar în primul rând din organizarea și managementul slab al muncii, dar și din contextul social precar și pot avea ca rezultat probleme psihosociale, fizice și sociale negative, cum ar epuizarea sau chiar depresia. Câteva exemple de situații stresante care duc la riscuri psihosociale sunt următoarele:
- Sarcini de lucru excesive
- Cereri contradictorii și lipsă de transparențe
- Lipsa de implicare în luarea deciziilor care afectează lucrătorul și lipsa sa de influență asupra modului în care își desfășoară munca
- Schimbările prost gestionate de la nivel orgazional și nesiguranța locului de muncă
- Comunicare ineficientă, lipsă de sprijin din partea conducerii sau a colegilor
- Hărțuirea psihologică și sexuală, violența terților
Atunci când se evaluează cerințele unui post de muncă este important ca evaluatorul să nu confunde riscurile psihosociale, cum ar fi suprasolicitarea, cu situația în care, deși mediul este stimulant sau provocator, este un mediu de lucru unde primești sprijin și suport pentru a putea evolua. Un mediu psihosocial bun sporește performanțele la locul de muncă și dezvoltarea personală, dar și bunăstarea mentală și fizică a lucrătorilor.
Lucrătorii se confruntă cu stres la locul de muncă atunci când cerințele locului de muncă sunt exagerate și depășesc capacitatea lor de a le face față. Pe lângă problemele de sănătate mintală, lucrătorii care suferă de stres prelungit la locul de muncă pot continua să dezvolte probleme grave de sănătate fizică, cum ar fi boli cardiovasculare sau probleme musculo-scheletice.
Pentru organizație, efectele negative ale stresului includ performanțele generale slabe ale afacerii, creșterea absenteismului și rate crescute de accidente și accidentări. Absențele tind să fie mai lungi decât cele care decurg din alte cauze și stresul legat de muncă poate contribui la creșterea ratelor de pensionare anticipată. Estimările costurilor pentru întreprinderi și societăți sunt semnificative și se ridică la miliarde de euro la nivel național.
Ce trebuie să faci pentru a preveni riscurile psihosociale determinate de stresul la locul de muncă
Cu o abordare corectă, riscurile psihosociale și stresul legat de muncă pot fi prevenite și gestionate cu succes, indiferent de dimensiunea sau tipul afacerii. Acestea pot fi abordate în același mod logic și sistematic ca și alte riscuri pentru securitate și sănătate la locul de muncă. Prentru cele mai bune rezultate însă, întotdeauna este înțelept să colaborezi cu o firmă de protecția muncii București care să te ajute să descoperi toate riscurile determinate de mediul de lucru al companiei tale.
Gestionarea stresului nu este doar o obligație morală, ci și o investiție bună pentru angajatori. Ea este un imperativ legal stabilit în Directiva-cadru 89/391/CEE, susținută de acordurile-cadru ale partenerilor sociali privind stresul la locul de muncă, hărțuirea și violența la locul de muncă. .
În plus, Pactul european pentru sănătate mintală și bunăstare recunoaște cerințele în schimbare ale lucrătorilor și presiunile tot mai mari la locul de muncă și încurajează angajatorii să pună în aplicare măsuri suplimentare, voluntare, pentru a promova bunăstarea mentală.
Deși angajatorii au responsabilitatea legală de a se asigura că riscurile la locul de muncă sunt evaluate și controlate în mod corespunzător, este esențial ca și lucrătorii să fie implicați. Lucrătorii și reprezentanții lor înțeleg cel mai bine problemele care pot apărea la locul lor de muncă. Implicarea acestora va face ca măsurile puse în aplicare să fie cât mai eficiente.
