Alimentația de protecție la locurile de muncă

Alimentaţia de protecţie reprezintă o alimentaţie suplimentară care, poate contribui la creșterea rezistenţei nespecifice a organismului, cu condiţia ca noxele să nu depăşească limitele maxime admise. În cazul în care noxele depăşesc aceste limite, acest tip de alimentație nu previne îmbolnăvirea.

Conform articolului 14 din Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, alimentaţia de protecţie trebuie acordată în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori persoanelor care lucrează în condiţii de muncă ce impun acest lucru şi se stabileşte prin contractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual de muncă.

Această alimentație se va acorda la recomandarea medicului de medicina muncii. Acesta va evalua riscurile, factorii nocivi de la locul de muncă și agenții chimici cu care angajații pot intra în contact. După realizarea acestei evaluării medicul de medicina muncii poate face recomandări cu privire la alimentația de protecție de care lucrătorii trebuie să beneficieze gratuit.

Atunci când se acordă alimentație de protecție trebuie să se țină seama de anumite principii și criterii.

Principii de acordare a alimentației de protecție conform Normelor generale de protecției a muncii, cap. XI despre acordarea materialelor igienico-sanitare și a alimentației de protecție, art. 156

Alegerea unor alimente care, prin conținutul lor în substanțe nutritive (proteine, lipide, glucide, elemente minerale, vitamine), pot completa o rație calorică insuficientă sau incorectă, dezechilibrele, carențele sau excesele alimentare;

Urmărirea ca alimentele acordate să asigure păstrarea structurii și functionalității organelor și sistemelor mai sensibile la agresivitatea agentului nociv din mediul de muncă (ficat, rinichi, sistem nervos etc.);

Urmărirea ca alimentele acordate să asigure elementele necesare proceselor de conjugare a noxelor chimice în vederea eliminării lor din organism (sulfoconjugare, cisteinoconjugare, glicocoloconjugare, glutamicconjugare, glicuronoconjugare, acetilare, metilare).

Criteriile pentru alegerea alimentelor care vor fi oferite ca supliment alimentar conform art. 157 sunt:

-caracteristicile fiziologice ale persoanelor (tineri sub 21 ani, femei gravide sau care alăptează, dacă depun efort intens);

-intensitatea mare a efortului fizic și necesitățile alimentare suplimentare;

-natura agenților nocivi (metale sau metaloizi, gaze sau vapori toxici etc.);

-organul țintă al toxicului (ficat, rinichi, sistem nervos etc.);

-starea de sănătate a persoanei respective și acceptabilitatea respectivului aliment;

-posibilitatea de achiziționare și de asigurare a alimentelor recomandate în tot cursul anul.

Criterii de acordare a alimentației de protecție

Expunerea lucrătorilor la:

a) metale toxice (plumb, mercur, crom, nichel etc.), pulberi agresive;

b) solvenți organici hepatotoxici;

c) gaze iritante pulmonare;

d) microclimat cald nefavorabil.

Pe parcursul timpului au fost recomandate diverse alimente de protecție. Dintre acestea fac parte slănina, iaurtul, cașcavalul, laptele fiert, carnea slabă, fructele și legumele, untul și apa minerală naturală. Proteinele de calitate, produsele ce conțin antioxidanți și aminoacizi sunt de obicei preferate.

Nutrienții bogați în vitamine, curpru, seleniu, fier, zinc, magneziu, calciu au jucat întotdeauna un rol important în reducerea toxicității.

Trebuie menționat faptul că recomandarea corespunzătoare făcută de medicul de medicină a muncii are un rol important în prevenirea îmbolnăvirii profesionale. Medicul de medicină a muncii face recomandarea pe baza evaluării riscurilor la locul de muncă. O singură recomandare greșită poate duce la îmbolnăvirea profesională a lucrătorilor.

Acestea fac parte dintre prevederile legale referitoare la alimentația de protecție, la principiile și criteriile de acordare a acesteia. Toate acestea sunt obligații ale angajaților și sunt stipulate în contractul individual de muncă și/sau al contractului colectiv de muncă specific fiecărei unități în parte. Astfel, se poate spune că angajatorul este cel care întocmește lista cu alimentele de protecție, după consultarea cu angajații, după ce au fost evaluate riscurile la locul de muncă și după ce medicul de medicină a muncii a făcut recomandările corespunzătoare.

Pe lângă asigurarea în mod gratuit a alimentației de protecție, angajatorii au obligația de a evalua riscurile privind securitatea muncii și sănătatea lucrătorilor. De asemenea, ei trebuie să aleagă și echipamentele de muncă corespunzătoare, proceduri de lucru, substanțele și preparatele chimice necesare astfel încât acestea să nu aibă impact negativ asupra sănătății lucrătorilor.

Angajatorilor le revine și obligația de a ține cont de capacitatea lucrătorilor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, în momentul în care le încredințează anumite sarcini.

În plus, angajatorii se vor ocupa de planificarea și introducerea de noi tehnologii, în urma consultării cu lucrătorii și/sau reprezentanții acestora referitoare la consecințele asupra securității și sănătății în muncă.

Pentru găsirea celor mai bune soluții de asigurare a securității și sănătății în muncă a lucrătorilor, angajatorii pot apela la serviciile Euramis Consulting, firma de protecția muncii București.

Euramis Consulting este parte a soluției de protecție a muncii. Echipa acestei firme oferă servicii de cea mai bună calitate cu privire la situațiile de urgență, cursuri clasice sau online despre protecția muncii și produse conexe SSM și SU.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Post comment