Sindromul burnout va fi o boală profesională

Locuri de muncă precare, medii de muncă toxice, șefi care încalcă drepturile lucrătorilor… Sindromul lucrătorului epuizat își va primi în curând recunoașterea ca boală profesională. OMS (Organizația mondială a sănătății) este deja foarte preocupată de marea uzură psihică la locul de muncă.

Sindromul muncitorului „burnout” a cerut o recunoaștere mai mare, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) îi va conferi în cele din urmă ratingul pe care îl merită. Prin urmare, se va trece de la o simplă afecțiune medicală la un sindrom profesional, fiind astfel considerată o boală profesională, favorizând acordarea concediului medical și chiar a încadrării în categoria bolilor profesionale.

Cu toate acestea, există persoane cărora nu prea le place această veste. Există voci critice care au o altă perspectivă. Înțelegerea sindromului „ burnout” ca o tulburare mentală cauzată de un loc de muncă stresant, un mediu de lucru toxic sau un șef exploatator înseamnă acordarea atenției unui alt aspect important. Epuizarea la locul de muncă nu va fi rezolvată doar cu ajutorul medicamentelor sau cu un ritm mai scăzut de muncă. Problema ar dispărea dacă condițiile de muncă ar fi diferite și riscul psihosocial ar fi ținut sub control.

Chiar și așa, este de înțeles de ce OMS a dorit să facă pasul și să reclasifice această realitate psihologică foarte comună. Totuși, această recunoaștere ar trebui să fie începutul unei noi conștientizări pentru luarea măsurilor de remediere ce se impun.

În ciuda acestor controverse și a acestor voci oarecum sceptice, este o veste bună faptul că asistăm la începutul unei schimbări de mentalitate în acest domeniu. Nu este acceptabil ca  epuizarea și stresul cauzate de anumite medii de lucru să distrugă calitatea vieții!

Conform cercetărilor OMS, epuizarea psihică apare atunci când cerințele unui loc de muncă depășesc cu mult capacitățile de muncă individuale, când nu există recunoașterea aportului personal și relaxarea necesară pentru refacerea forței de muncă.

Sindromul lucrătorului „burnout” sau sindromul de epuizare emoțională

Sindromul burnout va apărea în următoarea Clasificare internațională a bolilor (ICD-11) a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Prin urmare, asta se va întâmpla în 2022 și va fi inclusă în secțiunea „probleme asociate” cu ocuparea forței de muncă sau cu șomajul și va purta, de asemenea, codul QD85.

Au mai rămas câțiva ani pentru ca noua clasificare să devină operantă și astfel să existe o recunoaștere a unei realități care până acum nu era corect percepută și evaluată.

Până acum, tulburarea asociată cu stresul cronic la locul de muncă, apărea într-o rubrică mai incompletă, în special „probleme legate de dificultățile de control a vieții”.

Mai mult, datele statistice indică că sindromul lucrătorului epuizat este deja o epidemie. 4k movies review on medium for download on UHD TV, PC. Christina Maslach, profesor emerit la Universitatea  California în Berkeley, face parte dintre experții de top pe tema epuizării la locul de muncă.

Ea însăși a început să studieze acest fenomen în anii ’70. În prezent, arată o creștere a acestei afecțiuni. Sindromul lucrătorului epuizat este adesea un fapt devastator pentru potențialul forței de muncă.

Costul personal ridicat al sindromului lucrătorului burnout

Dr. Armita Golkar de la Universitatea Karolinska din Suedia a realizat un studiu în 2014, demonstrând ceva foarte frapant. Epuizarea emoțională și afecțiunea cauzată de stresul în muncă pot provoca modificări la nivel cerebral într-un mod foarte evident.

Impactul este similar cu cel experimentat în traumatismele din copilărie. Zonele precum amigdala și cortexul cingulat anterior fac ca persoana să intre într-o stare de alertă constantă, de neliniște și chiar stres post-traumatic.

De asemenea, și nu în ultimul rând, sindromul lucrătorului burnout este legat și de bolile coronariene. De asemenea, este frecvent pot apare dureri musculo-scheletice, oboseală prelungită, dureri de cap, probleme gastrointestinale, insomnie, depresie, etc.

Epuizarea și stresul în muncă apar în orice domeniu de activitate și meserie. Sunt afectați: medici, operatori, lucrători la depozit, asistente, profesori etc. Nimeni nu este imun la această afecțiune.

Ce vom obține cu noua clasificare?

Noua clasificare internațională a bolilor (ICD-11) din 2022 stipulează că trebuie să apară 3 simptome evidente pentru a diagnostica această boală profesională:

Sentimente de epuizare extremă.

Depresie și durere persistentă.

Scăderea eficienței muncii.

Prin urmare, ceea ce OMS urmărește în stabilirea acestei noi clasificări este să:

– Scoată în evidență sindromul lucrătorului burout și să dea numele corect acestei boli până acum diagnosticată necorespunzător sau insuficient evaluată;

– Reușească să concentreze atenția asupra factorilor psihosociali ai muncii.

– Se stabilească condiții de muncă mai bune și să se protejeze astfel lucrătorii de stresul cauzat de supraîncărcarea sarcinilor, de programele nerealiste și de precaritatea condițiilor de muncă.

În concluzie, informațiile sunt, prin urmare, utile. Și vor fi și mai utile dacă nu vor rămâne doar simple informații: nu va fi de niciun folos acordarea concediului și oferirea de terapie unui lucrător dacă va începe reîncepe munca în aceleași condiții. Este, fără îndoială, un lucru asupra  căruia merită reflectat.

De asemenea, trebuie reflectat numaidecât și asupra modului în care poate fi implementată cel mai bine politica SSM. O soluție în acest sens poate fi colaborarea cu o firmă de protecția muncii din București.

Euramis Consulting poate fi alegerea perfectă având în vedere experiența vastă în securitatea muncii și dezideratul echipei de a contribui la reducerea accidentelor de muncă și bolilor profesionale.