Sanatatea in munca: Stresul in munca si factorii care conduc la aparitia lui
Stresul in munca poate fi definit ca fiind rezultatul cel mai daunator, fizic si psihic, ce se produce cand cerintele postului nu se potrivesc cu resursele, capacitatile si nevoile angajatului. Cu alte cuvinte, stresul in munca apare atunci cand solicitarile mediului de munca depasesc capacitatea angajatilor de a le face fata.
Stresul asociat cu munca reprezintă una dintre cele mai mari probleme pentru sănătate şi securitate, cu care ne confruntăm în Europa. Aproape unul din patru lucrători este afectat de stres, iar studiile sugerează că pe seama acestuia sunt puse între 50% şi 60% dintre toate zilele lucrătoare pierdute. Stresul cauzat de locul de munca este principalul factor pentru sindromul burnout, o forma de epuizare emotionala asociata cu atitudini negative, cinice fata de sine sau de ceilalti.
Stresul poate aduce boli şi suferinţă oamenilor, atat la muncă, cat şi acasă. Stresul poate să compromită şi securitatea la locul de muncă, astfel contribuind la alte probleme de sănătate legate de locul de muncă, precum afecţiunile musculo-scheletice. Iar stresul afectează foarte mult imaginea unei organizaţii.
Stresul nu este o boala in sine, da
r daca este intens si de durata, poate sa conduca la aparitia unor probleme de sanatate mentala si fizica. Starea de presiune, poate sa imbunatateasca performantele si sa aduca o anumita satisfactie in munca, prin atingerea obiectivelor urmarite. Dar atunci când solicitarile si presiunile depasesc anumite limite, ele conduc la stres, iar aceasta situatie nu este favorabila nici pentru angajati, nici pentru intreprindere.
Stresul in munca este cauza a peste un sfert din totalul concediilor medicale a caror durata reprezinta cel putin doua saptamâni de absente de la locul de munca.
Principalii factori care conduc la stres (agentii stresori) sunt:
Factori intrinseci activitatii si ritmul de munca:
– sarcina de munca supra/subdimensionata in raport cu capacitatea executantului, ce poate conduce fie la supra-solocitare, fie la sub-solicitare;
– lipsa controlului asupra ritmului de munca.
Factori organizationali si de conducere:
– ambiguitatea rolului (sarcinilor);
– slaba comunicare si lipsa de informare in cadrul organizatiei;
– lipsa de consultare si participare la luarea de decizii;
– restrictii nejustificate in raport cu comportamentul in munca;
– lipsa posibilitatii de control si autocontrol.
Relatiile la locul de munca:
– relatii dificile cu sefii, colegii si/sau subordonatii;
– lipsa sentimentului de apartenenta la grup;
– climat psihosocial necorespunzator;
– lipsa aprecierii, recunoasterii si sustinerii din partea celorlalti;
– izolare fizica sau sociala.
Factori ai mediului fizic:
– factori cu nocivitate obiectiva sau perceputi ca nocivi: zgomot, vibratii, iluminat necorespunzator, noxe chimice, radiatii etc.;
– existenta riscului de accidentare.
Cum recunoasteti starea de stres?
Efectele stresului profesional se pot manifesta in plan comportamental, fiziologic si psihologic. Posibilele semne care va pot ajuta sa identificati stresul in stadiu incipient sunt:
– Performanta scazuta in munca: greseli, lipsa de decizie, semne de oboseala, rezistenta la schimbare;
– Neimplicare: pierderea interesului pentru munca, pasivitate, intarzieri, absenteism sau cresterea absentelor din motive medicale;
– Comportament agresiv: iritabilitate, criticarea celorlalti, abuzuri verbale, hartuire, vandalism;
– Comportament negativ: nervozitate, certuri, ton necorespunzator, refuzul de a asculta sfaturile si sugestiile celor din jur.
Ce trebuie sa faceti pentru a elimina sau preveni stresul in munca?
Atunci cand stresul poate conduce la imbolnavire profesionala, iata ce trebuie sa faceti ca angajator:
– Identificati riscurile de stres in munca;
– Stabiliti persoanele care pot fi afectate de stres si in ce mod;
– Evaluati riscurile de stres in munca;
– Adoptati masuri de eliminare sau reducere a stresului la locul de munca.
In termeni simpli, stresul este o reactie fizica si psihica la evenimentele si situatiile din viata noastra, asa-numitii stresori sau factori stresanti. Altfel spus, stresul este reactia corpului si a mintii noastre la stresori precum solicitari, amenintari, conflicte, frustrari sau schimbari.
Stresorii pot provoca stresul pozitiv, care conduce in general la rezolvarea constructiva a problemelor, dar pot contribui si la aparitia stresului negativ, numit si distres, care poate determina producerea unui incident periculos sau chiar a unui accident de munca.
Pentru a face fata stresului la locul de munca si evita complicatiile neplacute care pot sa apara, psihologul va recomanda urmatoarele modificari in comportamentul de serviciu:
1. Reduceti presiunile pe care le puneti voi insiva asupra voastra.
2. Diminuati asteptarile pe care le aveti de la ceilalti.
3. Nu amânati sarcinile.
4. Respectati pauzele. Mintea are nevoie de realaxare periodica.
5. Nu va luati de lucru acasa.
6. Spuneti “nu pot, nu stiu, am nevoie de ajutor”.
7. Beti multa apa in timpul zilei. Nu lichide, in general, ci apa.
Inspectia Muncii din Romania acordă atenția cuvenită acestui subiect și recomandă angajatorilor:
Angajatorul, care este responsabil de toate aspectele privind securitatea și sănătatea muncii, trebuie:
Să evalueze riscurile psiho-sociale la loculde muncă. De exemplu, pentru evaluareastresului în muncă, se pot folosi chestionarecare să acopere orice impact psihic potenţialnegativ (criza de timp în îndeplinireasarcinilor, lucrul cu publicul, tensiuneacauzată de îngrijirea bolnavilor/muribunzilorîn spitale, aziluri, etc.).
Vom reveni cu exemple de chestionare si metode de evaluare a riscului psihosocial, în funcție și de gradul de interes al cititorilor noștrii !
