Rolul Comitetelor de securitate și sănătate în muncă

 

În legislația SSM (securitate și sănătate în muncă) se stipulează că angajatorii sunt obligați să constituie CSSM (Comitetul de securitate și sănătate în muncă) în unități în care lucrează cel puțin 50 de angajați, inclusiv cu capital străin, care își desfășoară activitatea pe teritoriul României. Angajatorii sunt obligați să facă acest lucru pentru a asigura consultarea și participarea salariaților la elaborarea, fundamentarea și aplicarea deciziilor în domeniul protecției muncii.

 

Dacă angajații își desfășoară activitatea în condiții grele, riscate, care le pot pune viața în pericol, inspectorul de muncă poate impune angajatorilor să organizeze un comitet de securitare și sănătate în muncă chiar dacă în unitatea sa lucrează mai puțin de 50 de persoane.

Dacă angajații lucrează în unități dispersate teritorial, există posibilitatea de a se înființa mai multe comitete de securitate și sănătate în muncă. Numărul acestora se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil.

 

Modul de funcționare a unui comitet de securitate și sănătate în muncă se stabilește printr-un regulament propriu de funcționare.

 

Comitetul de securitate şi sănătate în muncă are rolul de a coordona măsurile de securitate şi sănătate în muncă chiar şi în cazul activităţilor ce se desfăşoară temporar, cu o durată mai mare de 3 luni.

 

El este format din:

 

-angajator sau reprezentant legal (Președintele Comitetului)

-reprezentați ai angajatorului cu atribuții în SSM

-reprezentanți ai lucrătorilor cu atribuții în SSM

-Medic de Medicina Muncii

-lucrător desemnat SSM (Inspectorul SSM)-deține și funcția de secretar al CSSM

 

Obligațiile angajatorului cu privire la Comitetul de securitate și sănătate în muncă:

 

• Obligația de a prezinta, cel puțin o dată pe an, Comitetului de securitate și sănătate în muncă un raport scris care va cuprinde situația securității și sănătății în muncă, acțiunile care au fost întreprinse și eficiența acestora în anul încheiat. De asemenea, acest raport trebuie să cuprindă și propunerile pentru planul de prevenire și protecție ce se vor realiza în anul următor. 

 

• Obligați să transmită raportul avizat de membrii Comitetului de securitate și sănătate în muncă, în termen de 10 zile, inspectoratului teritorial de muncă local.

 

• Obligația să supună analizei Comitetului de securitate și sănătate în muncă documentația privind caracteristicile echipamentelor de muncă, ale echipamentelor de protecție colectivă și individuală, pentru a se putea selecționa echipamentele optime.

 

• Obligația de a informa Comitetul de securitate și sănătate în muncă privind evaluarea riscurilor pentru securitate și sănătate, măsurile de prevenire și protecție atât la nivel de unitate, cât și la nivel de loc de muncă și tipuri de posturi de lucru, măsurile de prim ajutor, de prevenire și stingere a incendiilor și evacuare a lucrătorilor.

 

• Obligația de a comunica Comitetului de securitate și sănătate în muncă punctul său de vedere sau, dacă este cazul, al medicului de medicină a muncii, serviciului intern sau extern de prevenire și protecție, asupra plângerilor lucrătorilor cu privire la condițiile de muncă și modul în care serviciul intern sau extern de prevenire și protecție își îndeplinește atribuțiile.

 

• Dacă angajatorul nu ține cont de propunerile Comitetului de securitate și sănătate in muncă, trebuie să motiveze decizia sa în fața Comitetului. Motivația trebuie consemnată în procesul-verbal.

 

• Angajatorul trebuie să întrunească comitetul de securitate și sănătate

 

în muncă cel puțin o dată pe trimestru și ori de câte ori este necesar. În cazul în care activitatea presupune riscuri mari de accidentare și îmbolnăvire profesională, angajatorul trebuie să întrunească Comitetul ori de câte ori este nevoie.

 

Atribuțiile Comitetului de securitate si sănătate în muncă:

 

• a analiza și face propuneri referitoare la politica de securitate şi sănătate în muncă şi la planul de prevenire şi protecţie, respectând regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare;

• a urmări respectarea planului de prevenire şi protecţie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor sale şi eficienţei acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă;

• a analiza introducerea de noi tehnologii și de alegere a echipamentelor, ținând cont de consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. De asemenea, trebuie să facă propuneri în situaţia constatării anumitor deficienţe;

• a analiza modul de alegere, cumpărare, întreţinere şi utilizare a echipamentelor de muncă, dar și a celor de protecţie colectivă şi individuală;

• a analiza modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de prevenire şi protecţie. El decide și cu privire la menţinerea sau, după caz, înlocuirea acestuia;

• a propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă, luând în considerare existența grupurilor sensibile la riscuri specifice;

• a analiza cererile formulate de lucrători referitoare la condiţiile de muncă şi maniera în care îşi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern;

• a urmări modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă. Acestea sunt măsuri dispuse de inspectorul de muncă şi inspectorii sanitari;

• a analiza propunerile lucrătorilor referitoare la modul de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, dar și cu scopul de a îmbunătăţi condiţiile de muncă. Acesta face propuneri cu privire la introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie;

• a analiza cauzele producerii diverselor accidente de muncă, îmbolnăvirilor profesionale şi evenimentelor produse etc.

 

În concluzie Comitetul de securitate și sănătate în muncă este Cadrul Democratic în care reprezentanții lucrătorilor pot comunica, pot sesiza orice aspect care vizează securitatea și sănătatea la locul de muncă, condițiile de muncă, echipamente de muncă și protecție, etc.

Toate prevederile de mai sus sunt cuprinse în legislația specifică SSM, în special în Legea 319/2006 și a HG 1425/2006, ambele cu modificări și completări.

 

Este cadrul în care se fundamentează deciziile pentru stabilirea unui plan concret de acțiune și se monitorizează realizarea acestui plan cu scopul eliminării/reducerii riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională.

 

Pentru mai multe informații despre activitatea de securitate și sănătate în muncă, luați legătura cu Euramis Consulting, firma cu 20 de ani de experiență în protecția și securitatea muncii. Echipa acestei firme este parte a soluției în efortul de a asigura securitatea și sănătatea în muncă a angajaților dvs.

 

Euramis Consulting acordă asistență tehnică pentru desfășurarea eficientă a ședințelor acestui Comitet, având un punct de vedere imparțial în ceea ce privește luarea deciziilor în domeniul SSM (securitate și sănătate în muncă) și SU (situații de urgență).