Lucruri pe care probabil nu le știai despre protecția muncii

Știai că mai multe de 85% din șomerii din România au pretenții în ceea ce privește locul lor de muncă? Conform unui studiu recent, se pare că doar un singur șomer din șase ar accepta orice loc de muncă, fără refuz, dacă ar reuși să găsească unul.

Pe de altă parte, dintre șoferii care au spus că nu acceptă un loc de muncă, decât în anumite condiții, se pare că principalul motiv de refuz ar fi schimbarea domiciliului. de asemenea, existența unui contract de angajare este și ea o condiție la mare preț pentru șomerii din România. Și nu în ultimul rând, o bună parte din șomeri se pare că pun un preț deosebit și pe distanța dintre locul lor de muncă și casă. Interesant nu-i așa? Acestea însă sunt doar câteva din lucrurile pe care probabil nu le știai despre piața muncii din România. De aceea, dacă vrei să te documentezi și mai mult, ți-am pregătit în continuare o listă destul de amplă cu curiozități din domeniu.

Nu uita că dacă îți atrage atenția ceva ce citești aici și vrei să afli mai multe lucruri despre un anumit subiect, poți lua oricând legătura cu specialiștii Euramis, o firmă de protecția muncii București, pentru mai multe lămuriri sau câteva ore de consultanță.

Câteva lucruri interesante despre protecția muncii și piața muncii din România

• Dacă repartizăm persoanele de peste 15 ani din România, inactive în câmpul muncii, pe categorii, obținem un procent de 58.1% de pensionari și beneficiare de ajutor social;
• La momentul de față, există peste 345.000 de români care sunt disponibili să înceapă imediat să muncească, dar care nu își caută un loc de muncă. Raportat la populația activă în câmpul muncii, aceștia reprezintă un procent de 3.8%;
• Șomajul afectează mai mult pe românii cu studii medii sau fără studii, decât pe cei cu studii superioare;
• O jumătate din șomerii de la ora actuală din România, se află în șomaj de cel puțin de un an sau chiar mai mult;
• În românia nu există decât aproximativ 1400 de femei casnice, din care aproximativ 600 trăiesc în mediul urban și aproximativ 800 trăiesc în mediul rural;
• De-a lungul unui an, aproximativ 4.56 de milioane de români lucrează frecvent sau măcar ocazional în perioade atipice ale zilei sau săptămânii. De exemplu, unii dintre ei lucrează seara sau noaptea, iar alții sâmbăta, duminica sau de sărbătorile legale. Ponderea acestora în totalul populației ocupate este de 54.1%;
• Conform datelor statistice, doar 1.5% din populația ocupată desfășoară pe lângă activitatea principală și o activitate secundară ca de exemplu, o slujbă cu jumătate de normă prin care să-și mai rotunjească veniturile;
• Din toți oamenii care desfășoară concomitent două activități remunerate, doar 2.9% au statutul de angajați în cazul ambelor activități. De asemenea, în timp ce una din ele este în general o activitate obișnuită, o slujbă cu normă întreagă, în care petrec cel puțin 8 ore pe zi la muncă, cea de-a doua este mult mai puțin solicitantă și le ocupă aproximativ 12.9 ore pe săptămână;
• Principalul motiv pentru care există atât de mulți șomeri în România, la ora actuală, este faptul că o mulțime de firme au efectuat concedieri și reduceri de personal. Bineînțeles și falimentul a reprezentat un motiv notabil. Iar cei mai puțini sunt cei care se află în această situație din cauză ca au demisionat;
• Cam 90% din șomerii din România care au încetat lucrul în ultimii 10 ani, sunt persoane care în ultimul lor job au deținut un loc la privat;
• Îngrijorătoare este și rata tinerilor din România neocupați, tineri cu vârste între 15 și 24 de ani, care deși nu urmează nicio formă de educație formală sau instruire, nici nu intenționează să-și găsească un loc de muncă. Din totalul persoanelor neocupate din România, ei reprezintă 17.4%;
• În lemgătură cu protecția muncii, chiar dacă o bună parte din angajatori și-ar putea îndeplini pe cont propriu obligațiile legate de acest domeniu, cei mai mulți dintre ei preferă să colaboreze cu firme specializate;
• Cel mai periculos factor de risc de la locul de muncă îl reprezintă stresul, indiferent de industria la care facem referire.