Hărțuirea morală la locul de muncă
Hărțuirea morală la locul de muncă reprezintă o problemă semnificativă printre lucrătorii europeni. Costurile sunt importante atât pentru muncitor, cât și pentru organizație. În plus, hărțuirea morală ar trebui considerată un comportament neetic, opresiv și, prin urmare, inacceptabil la locul de muncă.
Ce este hărțuirea morală?
Nu există o definiție a hărțuirii morale comune tuturor țărilor europene. Am putea defini hărțuirea morală la locul de muncă un comportament irațional recurent cu privire la un angajat sau un grup de angajați, ceea ce constituie un risc pentru sănătatea și securitatea lor.
Comportament irațional ar putea avea o persoană care discriminează, umilește sau amenință o altă persoană sau un grup de persoane.
În vederea discriminării, umilirii sau amenințării, această persoană poate folosi un anumit sistem de lucru, iar acțiunea întreprinsă de el ar constitui un risc pentru sănătatea și securitatea mentală și fizică a angajatului sau angajaților în cauză.
Hărțuirea morală adesea constituie abuz de autoritate, victima fiind incapabilă să se apare în acest caz. Hărțuirea morală poate implica atacuri verbale și fizice, precum și acțiuni mai subtile, cum ar fi denigrarea victimei la locul de muncă sau izolare socială. Acest tip de hărțuire poate duce la violență fizică și psihică.
De ce are loc hărțuirea morală?
Există două tipuri de hărțuire morală:
– ca urmare a unui conflict interpersonal care s-a intensificat;
– când victima nu a fost implicată într-un conflict, ci se află accidental într-o situație în care persoana hărțuitoare o agresează din punct de vedere moral. Utilizarea unei persoane ca “țap ispășitor” este un exemplu al acestui tip de hărțuire morală.
Printre factorii care sporesc probabilitatea hărțuirii morale se regăsesc:
• Cultura organizațională care aprobă comportamentul de agresiune morală sau nu o recunoaște ca pe o problemă
• Schimbarea bruscă a organizației
• Loc de muncă nesigur
• Relații proaste între personal și cei de la conducere și niveluri scăzute de satisfacție din partea conducerii.
• Relații proaste între colegi
• Niveluri excesive de cerințe la locul de muncă
• Deficiențe în politica de personal și lipsa unor valori comune
• Niveluri ridicate de hărțuire
• Conflicte de roluri
În plus, hărțuirea morală poate fi agravată de factori individuali și situații, cum ar fi discriminarea, intoleranța, problemele personale și consumul de droguri sau alcool.
Care sunt consecințele?
Pentru victimele hărțuirii morale consecințele pot fi semnificative. Simptomele fizice, mentale și psihosomatice sunt foarte clare. De exemplu, stresul, depresia, lipsa stimei de sine, sentimentele de vinovăție, fobiile, tulburările de somn, problemele digestive și musculo-scheletice. Tulburarea de stres post-traumatic, similară simptomelor care apar după alte experiențe traumatice, cum ar fi dezastrele și agresiunile, de asemenea, apare în cazul victimelor hărțuirii morale. Aceste simptomele pot dura mulți ani după ce a avut loc hărțuirea morală.
Alte consecințe pot fi izolarea socială, problemele familiale și economice din cauza absenteismului de muncă sau a concedierii.
În ceea ce privește compania, costurile hărțuirii morale pot duce la absenteism mai mare și la fluctuația personalului, la pierderea eficienței și a productivității, nu numai în ceea ce privește victimele hărțuirii morale, dar și a altor colegi care suferă din cauza climatului psihosocial negativ la locul de muncă.
Consecințele legale care derivă din cazurile de hărțuire morală pot fi, de asemenea, mari.
Cum poate fi prevenită hărțuirea morală la locul de muncă?
Prevenirea hărțuirii morale este un element de bază pentru îmbunătățirea climatului la locul de muncă și evitarea excluderii sociale. Este important să se ia măsuri timpurii pentru a nu se crea un mediu de lucru distructiv. Angajatorii nu trebuie să aștepte să primească plângeri de la victime.
Cu toate acestea, uneori poate fi dificil să se facă distincție între hărțuirea morală și conflictele interpersonale. O strategie din două niveluri poate fi cea mai eficientă. Aceasta trebuie să includă atât eforturi concrete contra hărțuirii morale, cât și îmbunătățirea mediului psihosocial de la locul de muncă. Implicarea lucrătorilor și a reprezentanților lor în strategie va fi crucială pentru succesul său.
De asemenea, trebuie creată o cultură organizațională cu norme și valori contra hărțuirii morale, și formulată o politică cu direcții clare în vederea interacțiunilor sociale pozitive.
În plus, în vederea conformării cerințelor legale privind securitatea și sănătatea în muncă a lucrătorilor, se poate apela la Euramis Consulting, o firmă de protecția muncii din București, cu experiență de peste 20 de în securitatea muncii și SU.
Specialiștii săi vor contribui prin intermediul serviciilor oferite la îmbunătățirea mediului de lucru din cadrul oricărei companii care le cere ajutorul.
