Cum îți dai seama dacă ești sau nu o victimă a hărțuirii morale la locul de muncă?
Deși ne-ar plăcea să fim excepția de la regulă, nici România, ca și multe alte țări din întreaga lume, nu duce lipsă de hărțuire morală la locul de muncă. Mai mult, în țara noastră nu există un temei juridic suficient de complex care să sprijine victimele hărțuirii la locul de muncă dacă acestea apelează la instanță sau la o instituție de control pentru a-și face dreptate.
În Codul Penal hărțuirea este catalogată ca o infracțiune. Dar prevederile în legătură cu aceasta sunt atât de ambigue întrucât este foarte dificil să ceri să ți se facă dreptate apelând la lege, mai ales dacă te confrunți cu această problemă la locul de muncă.
Ca fapt general, hărțuirea este descrisă în Codul Penal în vigoare ca o infracțiune împotriva libertății unei persoane. Pentru o mai bună înțelegere a textului legal, în legătură cu hărțuirea, cităm următoarele două paragrafe:
“Fapta celui care, în mod repetat, urmăreşte, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere.”
“Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane.”
Acest tip de fapte se pedepsesc prin lege cu amendă contravențională sau închisoare pe o perioadă cuprinsă între o lună și șase luni. Dar pentru că nu există o definiție exactă pentru faptele ce pot fi catalogate ca hărțuire, paragrafele de mai sus par să apere mai mult rău făcătorul decât victima acestuia, lăsând la o parte faptul că nu fac niciun fel de referire exactă la hărțuirea morală la locul de muncă.
Pe de altă parte, nici Codul Muncii nu este mult mai util victimelor deoarece și în textul acestuia definițiile sunt la fel de vagi. Și atunci, ce este de făcut?
Cum poți să-ți dai seama dacă ești hărțuit moral la locul de muncă sau nu?
Lipsa unor definiții clare ale hărțuirii morale la locul de muncă îngreunează misiunea victimelor care doresc să demonstreze acest rău și să se apere împotriva lui. De aceea, ca să-ți dai seama dacă ai șanse să câștigi într-o confruntare legală, analizează bine situația în care te afli și vezi dacă te confrunți din cauza hărțuitorului sau hărțuitorilor tăi cu una din următoarele situații:
- cuvinte sau gesturi al căror scop este să te sperie, să te intimideze, sau să te pună într-o poziție jenantă;
- izolare, indiferență, excludere din grup și din activitățile la care participă majoritatea angajaților biroului sau companiei din care faci parte;
- acordarea de sarcini care nu sunt incluse în fișa postului tău și pe care nu ești de acord să le îndeplinești;
- supraveghere nejustificată și presiune excesivă din partea colegilor sau superiorilor, cu toate că nu te-ai abătut de la niciuna din mențiunile regulamentului de ordine interioară sau din fișa postului tău;
- ignorare repetată din partea superiorilor la plângerile depuse în scris fără a ți se oferi un motiv întemeiat sau o dată ulterioară la care să purtați o discuție.
Ce poți să faci când ești hărțuit moral la locul de muncă?
Dacă ai încercat să rezolvi problema pe cale amiabilă sau ai cerut ajutorul unui superior și ai fost refuzat, poți să-ți faci dreptate în instanță. Există însă niște reguli pentru ca faptele colegilor sau superiorilor tăi să poată fi catalogate ca hărțuire, iar una dintre ele este ca situațiile neplăcute să se repete pentru o perioadă mai lungă de timp.
Nu poți acuza pe cineva de hărțuire morală dacă într-un conflict oarecare a folosit față de tine un limbaj pe care îl consideri nepotrivit sau a apelat la gesturi defăimătoare într-un acces de furie, fără însă a te vătăma din punct de vedere fizic.
Apoi, în susținerea plângerii în instanță, în calitate de victimă, trebuie să ai dovezi concrete ca de exemplu e-mail-uri sau sms-uri din care să reiasă faptul că ești ținta unui abuz, imagini video și chiar martori care să te susțină. Nu este deloc simplu să te aperi împotriva hărțuirii morale, pe de altă parte, în calitate de angajator, dacă consideri că în organizația pe care o conduci pot apărea astfel de situații, poți apela la o firmă de protecția muncii din București, al cărei scop este acela de a contribui la reducerea stresului profesional și psihosocial de la birou. Pentru mai multe sfaturi de specialitate și suport, contactează-ne și noi îți vom oferi tot sprijinul de care suntem capabili.
