Blog

Indiferent de mediul în care lucrează, aproape orice angajat este predispus la dezvoltarea unor boli profesionale specifice muncii pe care o desfășoară. Factorii care determină apariția bolilor profesionale pot fi agenți nocivi de natură fizică, chimică, biologică sau psihosocială, care caracterizează un loc de muncă.

De asemenea, și suprasolicitarea anumitor organe sau sisteme ale corpului din cauza sarcinilor de lucru poate conduce la apariția unor boli profesionale specifice, motiv pentru care, un angajator ar trebui să facă tot posibilul să ofere angajaților săi un mediu de muncă cât mai confortabil.

Nu în ultimul rând, legat de catalogarea unei boli ca fiind boală profesională mai trebuie să știi că și afecțiunile produse în condiții ca cele descrise de mai sus, dar suferite nu de angajați, ci de elevi, studenți sau ucenici în timpul efectuarii practicii sunt considerate de asemenea tot boli profesionale.

Dacă un medic specialist suspectează un pacient al său că suferă de o boală profesională, identificată în urma unui examen medical profilactic sau a unei consultații de specialitate, completează mai întâi o fișă de semnalare pe care o înmânează apoi bolnavului ca să se prezinte cu ea la unitatea sanitară de medicina muncii sau la clinica de boli profesionale pentru a primi un diagnostic clar.

Doar un medic specializat în medicina muncii poate stabili un diagnostic de boală profesională, pe care îl va completa apoi pe fișa de semnalare, document care va fi trimis mai departe către o autoritate de sănătate publică județeană sau teritorială.

Direcția de Sănătate Publică este autoritatea care declanșează proceduri de cercetare a bolilor profesionale, dar constituirea dosarelor de cercetare este o atribuție care intră în responsabilitatea medicului de medicina muncii.

Există și afecțiuni care se declară, se cercetează și se înregistrează atât ca boli profesionale, cât și ca accidente de muncă precum intoxicația acută.

Cum se cercetează o boală profesională?

Bolile profesionale se cercetează la sediul societății, în prezența reprezentanților angajatorului constituiți într-o comisie de cercetare. Această comisie este formată din: medicul de medicină a muncii din Direcția de Sănătate Publică, medicul de medicină a muncii al clinicii care asigură acest serviciu, un reprezentant din partea Inspectoratului Teritorial de Muncă și un inginer responsabil cu condiția de muncă.

Procesul-verbal de cercetare a cazului specific de boală profesională se înmânează apoi angajatorului, medicului care a semnalat îmbolnăvirea, dar și medicului de medicina muncii din autoritatea de sănătate publică județeană sau a municipiului București.

Pentru ca o anumită afecțiune să poate fi declarată, cercetată și luată în evidență ca boală profesională, ea trebuie să se încadreze într-unul din tipurile de boli menționate în legislație. Dar asta nu înseamnă că un angajat care a dezvoltat o boală profesională nouă nu va beneficia de toate drepturile sale consemnate în legislația în vigoare.

Legislația cuprinde o listă foarte lungă de boli profesionale, iar pe măsură ce industria se dezvoltă și apar altele noi, lista se completează. Există anexa 22 din norma metodologică în care sunt enumerate o serie de categorii de boli profesionale care trebuie obligatoriu declarate și luate în evidență precum: neoplazii, boli și modificări hematologice nonmaligne, afecțiuni psihice sau comportamentale, boli ale analizatorului vizual, boli neurologice, boli ale pielii și țesutului subcutanat, boli ale sistemului musculo-scheletic și ale țesutului conjunctiv, boli ale aparatului excretor, boli ale aparatului cardiovascular, boli infecțioase și parazitare, boli hepatice, boli ale aparatului respirator etc.

Tabelul cu bolile profesionale cu declarare obligatorie poate fi găsit în cartea Practica medicinii muncii sub redacția Toma Ion – 2011. Acestea au fost catalogate astfel prin Hotărârea de Guvern nr. 955 din 8 septembrie 2010 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1425/2006.

Vrei să asiguri angajaților tăi un mediu de muncă ferit de pericole, confortabil și care să încurajeze productivitatea? Atunci apelează cu încredere la Euramis, o firmă de protecția muncii Bucuresti care te va ajuta să depășești mai ușor provocările legate de siguranța și sănătatea în muncă, să oferi angajaților tăi mediul de lucru pe care îl merită și să te poți concentra mai bine pe sarcinile tale de antreprenor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Post comment