Ce sunt riscurile profesionale și cum le previi?
Mai avem multe de învățat ca țară și ca nație în domeniul sănătății și securității în muncă. Aici birocrația este literă de lege, dar din păcate, multe din documentele pe care angajatorii sunt obligați să le întocmească nu sunt altceva decât maculatură dacă nu se respectă niște reguli clare în legătură cu redactarea lor și identificarea riscurilor profesionale. Acesta este unul din principalele motive pentru care expunerea angajaților la diferite riscuri profesionale este o problemă la ordinea zilei, o situație delicată nu doar pentru salariați, ci și pentru angajatori în contextul în care accidentele de muncă afectează nu doar starea de bine a salariaților, ci și productivitatea firmei pe termen mediu și lung.
Cea mai bună soluție de a identifica riscurile profesionale, a evita producerea accidentelor și a crea un mediu sigur și confortabil pentru angajați este colaborarea cu o firmă de protecția muncii din București specializată în furnizarea unor servicii premium în acest domeniu.
Care sunt riscurile profesionale la care se expun angajații și ce poate face un angajator pentru a le combate?
Orice angajator orientat spre succes trebuie să fie conștient de faptul că nicio resursă a firmei nu este mai importantă decât mâna de lucru. De aceea, protecția angajaților trebuie să constituie una din principalele priorități ale firmei, iar identificarea riscurilor o acțiune ce trebuie îndeplinită înainte de începerea oricărei alte activități în cadrul firmei respective.
Cu alte cuvinte, neglijarea importanței identificării riscurilor profesionale din cadrul unui loc de muncă, reprezintă un motiv al scăderii productivității și la un moment dat chiar a eșecului firmei.
Cel mai comun risc la care se expun angajații unei firme este reprezentat de statul îndelung pe scaun, în fața calculatorului. Sedentarismul este una din principalele cauze care duc la dezvoltarea unor afecțiuni medicale grave precum diabetul, bolile de inimă, dar și bolile emoționale. În acest sens, câteva din principalele lucruri pe care un angajator le poate face în vederea combaterii acestor riscuri profesionale sunt următoarele:
- Organizarea de training-uri profesionale care să educe angajații cu privire la postura corectă pe care aceștia trebuie s-o adopte la birou, dar care să cuprindă și o parte practică în care participanții să pună în aplicare și să perfecționeze metodele prezentate. Pentru cele mai bune rezultate, ar fi bine ca aceste training-uri să fie organizate de un specialist în domeniu, ca de exemplu un kinoterapeut;
- Organizarea unui program regulat de ședințe de kinetoterapie și/sau gimnastică medicală la birou prin colaborarea cu un specialist sau cu o clinică medicală;
- Oferirea de abonamente gratuite la săli de gimnastică sau saloane de masaj pe care angajații să le folosească în vederea îmbunătățirii posturii în special și a modului de viață în general;
- Organizarea de competiții sportive sau alte forme de activități fizice în cadrul firmei, cel puțin o dată la trei luni, prin care angajații să fie motivați să facă mai multă mișcare;
- Colaborarea cu un furnizor de servicii specializat în evaluarea nivelului de stres la care se expun angajații în timpul desfășurării sarcinilor lor de lucru;
- Colaborarea cu un psihoterapeut care să discute în particular cu angajații și să le ofere cele mai bune soluții în cazul în care se confruntă cu un nivel ridicat de stres, lucru care le afectează productivitatea muncii, dar și viața particulară;
- Investirea în mobilier ergonomic și practic, atât în ceea ce privește scaunele de birou, cât și birourile, pupitrele sau mesele pe care sunt așezate aparatele electronice pe care angajații le folosesc în timpul serviciului. Pentru a evita dezvoltarea problemelor de sănătate pe termen lung, mobilierul trebuie să asigure corpului o poziție corectă, prin susținerea coloanei vertebrale perpendicular pe podea, sau ușor înclinată pe spate, a antebrațelor la nivel paralel cu podeaua și a picioarelor sprijinite într-o pozițe confortabilă;
- Amenajarea unor spații de relaxare, unde angajații să-și poată petrece într-un mod plăcut timpul liber de la birou, între sesiunile de muncă. În cadrul acestor spații, angajații trebuie să fie capabili să se deconecteze, chiar și pentru câteva momente, de la stresul reprezentat de sarcinile pe care le au de îndeplinit și să-și refacă bateriile pentru a se întoarce apoi în fața calculatorului sau a documentelor cu forțe proaspete.