Stresul determinat de sarcinile de muncă. Care sunt cauzele și consecințele sale?

Managementul și organizarea defectuoasă a muncii pot duce la stres la locul de muncă. Adesea, atât cauzele, cât și gestionarea stresului legat de muncă implică modul în care munca este proiectată, gestionată și organizată. Literatura de specialitate recunoaște adesea mai multe surse de stres (deseori numite „riscuri psihosociale”): acestea includ acei factori de stres intrinseci postului, rolul în organizație, relațiile la locul de muncă, dezvoltarea carierei, structura organizațională și climatul și situația de acasă. 

Stresul poate determina anumite reacții care apar atunci când oamenii sunt expuși la factori de risc la locul de muncă. Riscurile de la locul de muncă includ pericole psihosociale și/sau fizice și poate fi de natură emoțională, cognitivă, comportamentală și/sau fiziologică. 

Reacțiile determinate de stresul la locul de muncă pot include: 

• răspunsuri cognitive: cum ar fi, atenție și percepție reduse, uitare;
• răspunsuri emoționale: cum ar fi, senzație de nervozitate sau iritare;
• reacții comportamentale: cum ar fi, comportament agresiv, impulsiv sau greșeli;
• răspunsuri fiziologice: cum ar fi creșterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale și a hiperventilației.

Un număr tot mai mare de dovezi științifice indică faptul că, atunci când reacțiile determinată de stres persistă pe o perioadă prelungită de timp, acest lucru poate duce la deprecierea sănătății pe termen lung, sau chiar permanent, cum ar fi oboseală cronică, epuizare, probleme musculo-scheletice sau boli cardiovasculare. Caracteristicile individuale precum personalitatea, valorile, obiectivele, vârsta, sexul, nivelul de educație și situația familială pot influența și ele capacitatea cuiva de a face față stresului de la locul de muncă. Aceste caracteristici pot fie exacerba sau atenua efectele factorilor de risc la locul de muncă și, la rândul lor, percepția față de stres.

Impactul asupra sănătății al riscurilor psihosociale și al stresului legat de muncă se extinde dincolo de sănătatea individuală și poate afecta, de asemenea, productivitatea și reziliența organizației (un concept numit „sănătate organizațională”). 

Gestionarea și prevenirea stresului la locul de muncă

Vom prezenta în continuare metodele și strategiile utilizate pentru gestionarea și prevenirea stresului legat de muncă. Acțiunile și strategiile sunt adesea direcționate fie către lucrătorul individual, fie către locul de muncă. Mai frecvent, intervențiile pentru prevenirea și gestionarea stresului sunt adesea clasificate într-unul din trei niveluri de intervenții: primar, secundar și terțiar. 

Intervențiile la nivel primar, denumite și „intervenții la nivel organizațional” sau „prevenirea stresului”, se referă la luarea de măsuri pentru a modifica sau elimina sursele de stres (adică, riscurile psihosociale) de la locul de muncă și mediul de lucru, reducând astfel impactul negativ al acestora asupra individului sau reducând expunerea la acestea. 

Lucruri pe care le poți face pentru a reduce stresul la locul de muncă:

• reproiectează sarcina;
• reproiectează mediul de lucru;
• stabilirea unui program flexibil de lucru:
• încurajează participarea lucrătorilor la procesul decizional;
• investește în dezvoltarea carierei lucrătorilor;
• analizează rolurile de muncă și stabilește obiective;
• oferă suport social și feedback;
• construiește echipe eficiente;
• stabilește politici echitabile de ocupare a forței de muncă;
• oferă recompense ori de câte ori este necesar.

Intervențiile de nivel secundar se ocupă de detectarea și gestionarea stresului de la locul de muncă și de îmbunătățirea capacității lucrătorilor de a gestiona mai eficient condițiile stresante prin creșterea gradului de conștientizare, cunoștințe, abilități și resurse de adaptare. Pe scurt, rolul intervenției secundare este în esență unul al limitării daunelor, abordând adesea consecințele mai degrabă decât sursele de stres care pot fi inerente structurii sau culturii organizației. Deși aceste strategii sunt de obicei conceptualizate ca metode de management al stresului la nivel individual, ele îmbrățișează de asemenea ideea că angajații individuali lucrează în cadrul unei echipe sau al unui grup de lucru. 

Intervențiile la nivel terțiar au fost descrise ca strategii reactive prin faptul că sunt văzute ca o abordare curativă a managementului stresului pentru acele persoane care suferă de probleme mentale ca urmare a stresului de la locul de muncă. Această abordare este preocupată de reducerea la minimum a efectelor problemelor legate de stres odată ce acestea au apărut prin gestionarea și tratamentul simptomelor bolilor profesionale.

Vrei să asiguri angajaților tăi un mediu de lucru lipsit de stres? Colaborează cu o firmă de protecția muncii București cu experiență și vei reuși să oferi angajaților locurile de muncă pe care le merită.