Evaluarea riscurilor psihosociale

Psihologia muncii implică trei probleme de bază:

 

1. Hărțuirea morală la locul de muncă
2. Stresul legat de muncă
3. Violența în muncă

 

Aceste probleme pot afecta nu numai sănătatea angajaților, ci și compania. Identificarea lor este destul de dificil de făcut, deoarece sunt strâns legate unele de altele.

 

Hărțuirea la locul de muncă (mobbing-ul)

1. Hărțuirea morală la locul de muncă sau mobbing-ul ( to mob: mulțime, gloată/ mobile mob- mișcarea gloatei) reprezintă o violență perversă cu implicații majore asupra stării de sănătate a persoanei hărțuite. Implică un comportament irațional față de un angajat. Victimizarea, umilința, discriminarea și amenințatea fac parte din hărțuirea morală. Hărțuirea morală la locul de muncă implică agresiuni verbale și fizice, exercitarea greșită a funcției, violență fizică și psihică. Pentru încetarea hărțuirii la locul de muncă poate fi introdusă o acțiune la Tribunal.

Potrivit art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2000 constituie hărțuire și se sancționează contravențional orice comportament pe criteriu de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenență la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv.

Acest articol privește și hărțuirea morală a salariaților care se confruntă cu un comportament de respingere și marginalizare, discriminatoriu, în raport cu ceilalți salariați, comportament care atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz, în condițiile legii.

Mediul în care hărțuirea morală sau mobbing-ul are loc

Există trei elemente posibile care pot crea mediul în care hărțuirea morală la locul de muncă are loc:

– Concurența este încurajată. Oamenii din acest mediu sunt încurajați să concureze și să se atace unul pe altul. Firește, acest lucru creează un mediu ostil iar oamenii au tendința de a deveni agresivi.

– Evidențierea diferențelor. Există posibilitatea ca la locul de muncă o persoană să fie hărțuită fără milă, prin sublinierea chiar de către șef a “diferențelor” dintre bărbați și femei. Acesta ar putea face chiar și declarații deranjante despre femei. Se creează clar un mediu ostil la locul de muncă, care devine un teren fertil pentru abuz și ură.

 

Desfășurarea activității devine astfel dificilă, iar stresul îți face treptat apariția. Acest lucru este cauzat de ineficiența conducerii și a efortului prea mare depus de angajați. Atmosfera este una tensionată, iar oamenii tind să se atace unii pe alții.

Ținta hărțuirii morale la locul de muncă

Persoanele timide, sensibile, slabe și vulnerabile, fără prieteni pot deveni tința hărțuirii morale la locul de muncă. De asemenea, o persoană poate fi hărțuită moral și dacă este prea competentă și calificată. Hărțuitorii sunt lași și când sesizează slăbiciunea decid să atace ținta “ușoară”.

În temeiul art. 19 alin. (1) lit. h) din Legea nr.108/1999 inspectorii de muncă au dreptul să dispună măsuri atunci când angajatorii nu își îndeplinesc obligațiile legale. Aceste măsuri se pot lua și atunci când se constată cazuri de hărțuire morală.

Soluții în cazul hărțuirii morale

1. Căutarea unor aliați și încercarea de a-i învinge cu propria armă.
2. Descoperirea și confruntarea hărțuitorilor. Nu le place să fie descoperiți, ci să stea ascunși. Ei folosesc trucuri și tot felul de zvonuri. Expunerea lor ar putea fi eficientă.
3. Ajutor legal.
4. Demisia. Aceasta poate fi uneori singura soluție pentru siguranța fizică și mentală.

Stresul la locul de muncă

Numeroase studii arată că stresul de la locul de muncă este departe de cea mai mare sursă de stres pentru adulți și că a evoluat progresiv în ultimele decenii. Niveluri crescute de stres de la serviciu, cauzate de înmulțirea sarcinilor de muncă s-au dovedit a fi asociate cu rate crescute de atac de cord, hipertensiune arterială și alte tulburări.

Stresul este un fenomen extrem de personalizat și poate varia foarte mult chiar și în situații identice din diferite motive. Severitatea stresului depinde de magnitudinea cererilor din partea serviciului și de sentimentul de control sau de luarea deciziei individului pe care el sau ea îl are în relația cu ei. Studiile științifice realizate de cercetării de Institutul American de Stres, confirmă faptul că angajații care sunt supuși unor cereri mari asupra cărora au puțin control, prezintă un risc crescut pentru bolile cardiovasculare.

Stresul la locul de muncă apare atunci când cererile din partea serviciului sunt mai mari decât capacitățile lucrătorului. Atunci când solicitările și presiunile depășesc anumite limite, ele conduc la stres. Simptomele stresului sunt depresia, oboseală, anxietatea, dureri de cap, iar consecințele stresului la locul de muncă pot fi: o scădere a productivității, creșterea riscului de a avea un accident de muncă, deteriorarea relațiilor personale, un risc crescut de a avea probleme de sănătate.

Violența la locul de muncă

Violența este un termen generic care acoperă toate tipurile de abuz: comportament care umilește, degradează sau dăunează bunăstarea, valoarea sau demnitatea persoanei.

Există o varietate de comportamente care pot fi incluse în spectrul general. Violența la locul de muncă și percepția în diferite contexte și culturi cu privire la ce constituie violența este diversă. Clasificarea diferitelor forme de violență este dificilă și clasificările utilizate se suprapun adesea.

Factorii de risc reies în principal din trăsăturile muncii prestate dar și dintr-un context mai larg, precum și din anumite situații. Există câteva caracteristicile individuale ( sexul, vârsta , experiența de lucru puțină) care pot crește riscul de apariție a violenței la locul de muncă.

Cauzele agresiunii sunt la fel de diverse ca și oamenii în general și nu există un profil țintă comun în ceea ce privește personalitatea. Oricine poate deveni o victimă; nu există caracteristici care să fie întotdeauna un risc. Factorii individuali sau de personalitate nu sunt, de obicei, cauza agresiunii dar poate, într-o anumită organizație, circumstanțe, context, să aibă un sens.

Posibile cauze ale violenței la locul de muncă:

• probleme legate de desfășurarea activității (de exemplu conflictele de rol);
• o conducere incompetentă;
• ținta se află într-o poziție expusă;
• un climat social negativ sau ostil;
• o cultură care permite sau recompensează hărțuirea într-o organizație.

Consecințe ale violenței la locul de muncă

Consecințele individuale ale violenței la locul de muncă pot fi fizice (răni, vânătăi etc) și psihologice (anxietate și teamă, tulburări de somn și tulburări de stres post-traumatic).

Pierderile economice din cauza violenței legate de muncă sunt substanțiale. Organizatoric consecințele variază. De la satisfacție scăzută la locul de muncă și productivitatea muncii subiecților violenței și altor angajați, la creșterea absenței pe motiv de boală și la nivel superior cifra de afaceri, ceea ce poate crește costurile.

Este important să rețineți că toate tipurile de violență legate de muncă sunt, de asemenea, indirecte. Acestea afectează familiile și prietenii victimelor. În ansamblu, consecințele legate de violența la locul de muncă sunt la fel de largi ca întregul cadru al riscurilor asociate acesteia.

Violența în muncă reprezintă unul din cele mai mari pericole la locul de muncă. Violența implică insulte, amenințări și agresiuni fizice. Violența asupra personalului este o problemă de securitatea și sănătate în muncă și trebuie rezolvată la nivelul organizației. Consecințele violenței pot varia de la pierderea motivației față de activitate până la stres. Comisia Europeană a pus în aplicare unele măsuri care au scopul de a garanta securitatea și sănătatea la locurile de muncă.  

Recenta anchetă paneuropeană ESENER la locul de muncă arată că 40% dintre cadrele de conducere se confruntă cu problemă violenței și hărțuirii la locul de muncă, dar numai 25% au pus în aplicare proceduri pentru a o soluționa. Riscurile psihosociale trebuie tratate cu seriozitate majoră deoarece consecințele economice sunt productivitatea scăzută, absențele mai dese pe motiv de boală, o fluctuație mai mare a personalului și pensionarea prematură pe motive de invaliditate.

Pentru informații detaliate despre securitatea muncii și protecția muncii, intrați pe euramis.ro.

Euramis este probabil singura companie din Romania care detine o metoda originala de cuantificare a strsului psihosocial la locul de munca. Exista deja si in Romania companii care au apelat la Euramis, prestator autorizat de servicii SSM, pentru a evalua riscul psihosocial la locul de munca. Nu ezitati sa ne contactati, rezultatele se vor vedea in timp, investiti cu incredere in prevenire !