Riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă se numără printre cele mai dificile probleme din domeniul securității și sănătății la locul de muncă. Acestea afectează semnificativ sănătatea oamenilor, organizațiilor și economiilor naționale.
Aproximativ jumătate dintre lucrătorii europeni consideră că stresul este un element comun la locurile lor de muncă și este una dintre cauzele pentru zilele lucrătoare pierdute. Ca multe alte probleme legate de boala mintală, stresul este adesea interpretat greșit sau stigmatizat. Cu toate acestea, dacă riscurile psihosociale și stresul apar ca o problemă a organizațiilor și nu ca un defect personal, acestea pot fi gestionate ca orice alt risc pentru sănătatea și siguranța la locul de muncă.
Ce sunt riscurile psihosociale și stresul?
Riscurile psihosociale derivă din deficiențele în proiectarea, organizarea și gestionarea muncii, precum și dintr-un context social limitat al muncii și pot produce rezultate psihologice, fizice și sociale negative, cum ar fi stresul la muncă, epuizarea sau depresia. Câteva exemple de boli profesionale care implică riscuri psihosociale sunt:
-sarcini de muncă excesive;
-cerințele contradictorii și lipsa de claritate a funcțiilor poziției;
-lipsa de participare la luarea deciziilor care afectează lucrătorul și lipsa de influență în modul în care se desfășoară activitatea;
-gestionarea defectuoasă a schimbărilor organizaționale, nesiguranța în ceea ce privește locul de muncă
-comunicarea ineficientă, lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor;
-hărțuirea psihică și sexuală, violența exercitată de terți.
Atunci când analizăm cerințele muncii, este important să nu confundăm riscurile psihosociale ca volum de muncă excesiv cu situații care, deși stimulative și uneori provocatoare, oferă un mediu de lucru în care lucrătorul este sprijinit, primește formarea corespunzătoare și este motivat să-și îndeplinească cât mai bine sarcina de lucru. Un mediu psihosocial favorabil promovează performanța și dezvoltarea personală, precum și bunăstarea mentală și fizică a lucrătorului.
Lucrătorii se simt stresați când cerințele muncii lor sunt mai mari decât capacitatea lor de a face față. Pe lângă problemele de sănătate mentală, lucrătorii supuși unor perioade de stres prelungite pot dezvolta probleme grave de sănătate fizică, cum ar fi boli cardiovasculare sau probleme musculo-scheletice.
Bune practici în vederea prevenirii stresului
Planificare atentă și abordare treptată
Premisele pentru o intervenție eficientă de prevenire a stresului sunt stabilirea unor obiective clar definite și a grupurilor țintă, delegarea corespunzătoare a sarcinilor și responsabilităților, planificarea adecvată, resursele financiare și mijloacele de acțiune.
Este important să se traducă corect nevoile și resursele în acțiuni și să existe un echilibru clar între obiective și mijloace. Primul pas ar trebui să fie o analiză fidelă a situației și a resurselor disponibile. Apoi trebuie urmărită evoluția intervențiilor adecvate, aplicarea lor și evaluarea acestora.
Combinație de măsuri axate pe muncă și lucrători
O bună analiză a riscurilor și a măsurilor graduale sunt factori decisivi pentru dezvoltarea soluțiilor adecvate la problemele sau previziunilor care se doresc atinse. Pentru a recunoaște originea problemei și a nu concentra problemele pe oameni, este de preferat realizarea unei combinații de măsuri axate pe muncă și pe lucrători. Prioritatea trebuie acordată prevenirii organizatorice și colective.
Riscul apariției violenței sau unor evenimente stresante nu poate fi eliminat de la locul de muncă, dar se pot combina schimbările organizaționale cu pregătirea personalului pentru ca acesta să poată controla situația, precum și reacțiile la acestea. Este important să se distingă între condițiile de muncă inevitabile și condițiile de muncă care pot fi schimbate, și nu risipită energie cu ceea ce nu poate fi schimbat.
Soluții specifice contextului
Trebuie dezvoltate soluții durabile, în contextul specific al locului de muncă, folosind resursele locale. Asta nu înseamnă că nu ar trebui să intervină experți externi. Specializarea la locul de muncă, cu toate acestea, este o resursă foarte importantă în dezvoltarea unei intervenții. Trebuie utilizată expertiza muncitorilor pentru a analiza problema și pentru a dezvolta soluții adecvate. Lucrătorii se gândesc adesea la foarte multe soluții pentru a-și îmbunătăți locul de muncă și circumstanțele de muncă. Este important să se profite de acest potențial. În general, procesul va beneficia de participarea experților externi (cercetători, consilieri, experți în SSM, sindicate etc.), precum și membrii organizației (lucrători).
În ceea ce privește participarea experților externi este bine să se apeleze la o firmă de protecția muncii din București, cu peste 20 de ani de experiență în securitatea muncii și SU. Euramis Consulting este pregătită ca, în orice moment este solicitată, să ofere cele mai bune soluții de rezolvare a problemelor psihosociale, de reducere a stresului la locul de muncă și numai.
Euramis Consulting este parte a soluției oricărei probleme!
Corpul uman trebuie să-și mențină o temperatură constantă de sub 37-27.2°C pentru a fi sănătos.…
Suntem convinși că de multe ori, îți este greu să găsești timp pentru a acorda…
Căldură. Căldură peste tot. Este mult prea cald! Poate ți se pare că exagerăm, dar…
În calitate de specialiști în domeniul sănătății și siguranței în muncă, la Euramis - o…
Există nenumărate ocupații în întreaga lume, care mai de care mai provocatoare, mai satisfăcătoare, dar…
În capitală, temperaturile de afară deja au atins valori extreme pentru această perioadă, ceea ce…