Ce legi există în România împotriva hărțuirii la locul de muncă?

Chiar dacă situația României nu este încă una ideală, țara noastră a evoluat mult în ceea ce privește legislația împotriva hărțuirii la locul de muncă.

 

În prezent comportamentul de hărțuire care contribuie la deteriorarea condițiilor mediului de muncă poate fi sancționat cu amenzi cuprinse între 10.000 și 15.000 de lei. Această nouă lege a intrat în vigoare anul trecut și vine în apărarea tuturor angajaților care se confruntau cu probleme de hărțuire la locul de muncă, dar nu aveau o bază legală pentru a lua atitudine.

 

Mai mult, organizațiile au acum obligația de a stabili măsuri pentru prevenirea hărțuirii psihologice la locul de muncă și dacă nu îndeplinesc această condiție riscă amenzi de până la 50.000 de lei. De asemenea, tot începând cu anul trecut, organizațiile care instigă la hărțuire, riscă amenzi cuprinse între 50.000 și 200.000 de lei.

 

Ce înseamnă hărțuirea la locul de muncă?

 

Conform legii, se consideră hărțuire lezarea drepturilor unui lucrător, sau a demnității acestuia, prin acțiuni, gesturi sau chiar comentarii verbale, dacă acestea pot contribui la deteriorarea stării de sănătate, fizice sau mentale, ale lucrătorului în cauză,

 

În ce condiții se aplică legile împotriva hărțuirii la locul de muncă?

 

Legile nou adoptate cu privire la hărțuirea la locul de muncă se aplică atât pe orizontală și anume între angajați, cât și pe verticală, adică între superiori și inferiori din punct de vedere ierarhic. Cu alte cuvinte, în cadrul unei companii, orice angajat care se confruntă cu probleme de hărțuire la locul de muncă are dreptul de a face plângere în instanță și de asemenea, orice persoană care își hărțuiește colegii sau instigă la hărțuire riscă amenzi usturătoare.

 

Ce este hărțuirea morală la locul de muncă?

 

Cel mai întâlnit tip de hărțuire la locul de muncă este hărțuirea morală. Aceasta este sancționată disciplinar, contravențional sau penal, în funcție de gravitatea cazului și se referă la orice tip de comportament exercitat de o persoană față de altă persoană de pe aceeași poziție ierarhică sau o poziție diferită, care are ca scop sau ca efect deteriorarea stării de sănătate, drepturilor sau demnităților victimei. Chiar și epuizarea fizică este o formă de hărțuire morală și de aceea angajatorii trebuie să aibă grijă să stabilească pentru angajații lor sarcini pe care aceștia să le poată îndeplini în timpul orelor de lucru, fără ca acestea să le depășească capacitățile.

 

În România, acum, pe baza acestor noi legi, fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de hărțuire. De aceea, atunci când se simți supuși hărțuirii morale la locul lor de muncă și refuză un astfel de tratament, toți angajații țării noastre trebuie să știe că, din punct de vedere legal, nu pot fi sancționați, discriminați sau concediați pe baza deciziei lor. Chiar dacă refuză să se supună actelor de hărțuire morală exercitate de un coleg sau un superior, angajații români nu pot fi neîndreptățiți sub nicio formă.

 

Pe de altă parte, angajații care se pretează la acte de hărțuire morală la locul de muncă, conform legii și regulamentului intern vor răspunde disciplinar pentru faptele lor, riscând de asemenea să răspundă și contravențional sau penal.

 

Care sunt obligațiile angajatorului cu privire la hărțuire în cadrul companiei sale?

 

Orice angajator trebuie să ia măsuri pentru a preveni hărțuirea la locul de muncă chiar înainte ca astfel de fapte să aibă loc. În primul rând, el trebuie să constituie un regulament intern în care să fie prevăzute și sancțiunile disciplinare împotriva celor care hărțuiesc sau instighează la hărțuire. Altfel, el însuși, chiar dacă nu a fost implicat într-un act de hărțuire, riscă amenzi cuprinse între 30.000 și 50.000 de lei.

 

Nu este întotdeauna simplu în calitate de angajator să ții cont de toate îndatoririle pe care le ai din punct de vedere legal față de angajații tăi, iar legislația cu privire la hărțuire poate fi privită ca o nouă provocare. De aceea, pentru a evita eventualele sancțiuni, recomandăm colaborarea cu o firmă de protecția muncii București competentă, care să cunoască fiecare detaliu în acest sens și să ajute la elaborarea unui regulament intern eficient.