Care sunt cele mai comune boli profesionale și cum îți dai seama dacă suferi de vreuna din ele?

În ultimii ani se vorbește tot mai des despre influența mediului de lucru asupra sănătății noastre. Un mediu de lucru stresant și obositor poate în sine reprezenta un factor nociv asupra organismului uman.

O bună parte dintre noi, indiferent daim despre persoane din țări dezvoltate, în curs de dezvoltare sau nedezvoltate, am ajuns să ștergem granițele dintre viața profesională și cea personală și să ne deconectăm prea puțin sau prea rar de la muncă.

Tot din acest motiv a apărut și conceptul de downshifting care îi determină pe mulți să părăsească aglomerația marilor orașe și să se mute în medii rurale, mai liniștite sau în părți ale lumii mai puțin dezvoltate, unde condițiile de trai nu sunt neapărat mai bune, dar stresul este mai puțin și exigențele mai mici.

În mod ideal, fiecare dintre noi ar trebui să traseze o linie de demarcație clară între viața profesională și cea personală, dar în societatea extrem de competitivă din ziua de azi, este greu să refuzi o sarcină de lucru în plus, mai ales dacă ea vine la pachet cu un venit suplimentar. Din această cauză, bolile profesionale s-au transformat pentru noi într-o problemă mereu prezentă, pe care este imposibil s-o eliminăm complet din viețile noastre și pe care trebuie mai întâi s-o conștientizăm și s-o acceptăm și apoi să căutăm pentru ea soluțiile cele mai eficiente.

Pentru a oferi angajaților săi cel mai bun mediu de lucru, este important pentru orice angajator să colaboreze cu o firmă de protecția muncii București care să-l ajute să preîntâmpine dezvoltarea bolilor profesionale în cadrul echipei sale de angajați, dar și apariția accidentelor de muncă.

De câte feluri pot fi bolile profesionale?

Există foarte multe clasificări pe care le putem folosi pentru a grupa bolile profesionale și a le caracteriza mai ușor. În primul rând, este necesar să facem diferența de factorii de risc care caracterizează doar anumite profesii, de bolile profesionale care pot să apară în orice domeniu de lucru, ca de exemplu: un efort intens fizic sau psihic prelungit sau condiții de muncă improprii. Stresul la locul de muncă este cel mai întâlnit factor de risc și poate determina apariția sindromului burnout care s-ar putea interpreta în limba română ca epuizare profesională.

La noi se discută foarte rar despre epuizarea la locul de muncă și alte probleme similare, dar în țările dezvoltate precum SUA, angajații care se confruntă la serviciu cu condiții de muncă neprielnice sunt întotdeauna sfătuiți să-și angajeze un avocat.

Un lucru foarte interesant legat de percepția asupra bolilor profesionale în țara noastră este și faptul că statisticile pe tema bolilor profesionale sunt aproape inexistente. Să o ducem chiar atât de bine la acest capitol sau doar medicii specializați în medicina muncii nu raportează suficient sau corect cazurile identificate în rândul pacienților lor ori românii s-a învățat să fie tari și să strângă din dinți în fața provocărilor?

Părerea noastră în legătură cu bolile profesionale este că situația reală este mult mai gravă decât vrem să recunoaștem și o mulțime de români care suferă de boli profesionale se tem să vorbească despre ele de teamă să nu fie declarați inapți pentru desfășurarea sarcinilor de lucru și să-și piardă locul de muncă.

Astmul de exemplu, este o afecțiune frecvent întâlnită în rândul muncitorilor din mediul industrial. Dar pentru că majoritatea persoanelor care suferă de astm se limitează la administrarea unor tratamente temporare, cu efecte imediate și nu investighează mai departe cauzele bolii lor, este greu să legăm astfel direct de acest mediu, în ciuda faptului că el este caracterizat printr-un risc foarte crescut de a dezvolta astm.

Și bolile reumatice sunt o problemă care poate fi legată strict de activitatea profesională. Reumatismul nu este o singură afecțiune, ci denumirea generică pentru un număr mai mare de 100 de afecțiuni care se manifestă prin inflamarea articulațiilor.

Și bolile oculare sunt unele din acele boli profesionale pe care le pot dezvolta majoritatea angajaților din țara noastră, la fel ca și bolile coloanei vertebrale, sau afecțiunile determinate de stres.